Despre Părintele Jean de Krassowky și invitație la un concert inedit

Există un craniu care a adăpostit în exces pentru o viaţă de om materie cenuşie îmbibată cu suflet de artist. În vremea când sub cupola lui exista creier, minte, conştiinţă şi creaţie s-a perindat multă vreme şi prin urbea noastră acoperit de o figură sobră, impunătoare, inspirând inteligenţă, respect, dar şi bunătate interioară, cu barbă şi coamă lungi şi încărunţite, în coordonarea căruia se mişca un trup înalt, impresionant de atletic. Acum, la mai bine de o jumătate de secol de când s-a mutat din Câmpina şi mai apoi din viaţă, îşi are odihna veşnică înconjurat de rădăcinile unui brad falnic, precum omul falnic ce l-a purtat, aparent ca o întâmplare miraculoasă ce pare pilduitoare în sens metafizic. Puteţi medita o clipă la simbolică privind poza mormântului său din Cimitirul Bellu.

Despre Părintele Jean de Krassowky ne-au povestit şi încă ne mai povestesc seniorii din lumea aristocratică a urbei care l-au avut profesor de pian în timpul războiului când erau copii. Preotul de nobilă stirpe a plecat din Silezia frământată de revolte prin anii 1920 împreună cu alţi preoţi silezieni să facă misiune catolică în parohiile germane abandonate de preoţii imperiului austro-ungar după tratatul de la Trianon. Datorită exploatărilor şi industriei petroliere, în Câmpina se închegaseră două comunităţi germane, una catolică şi alta protestantă, însumând împreună peste 800 de enoriaşi germani şi austrieci care aveau nevoie de îngrijire pastorală. Aşa ajunge Jean de Krassowsky în 1932 paroh catolic la Câmpina.

Invitaţie la un concert inedit - Festivalul Jean de Krassowsky – Miercuri, 6 iulie de la ora 18.00

Domnul profesor Laurenţiu - Costin Dumitru, organizatorul acestui festival anual de muzică având sprijinul “Societăţii Filarmonice Câmpina” menţionează în cartea sa Comunităţile catolice de pe Valea Prahovei, identitate şi misiune – lucrare de doctorat, București, 2017- următoarele:

          “Un preot devotat, care s-a preocupat atât de dezvoltarea teologică, cât și de cea culturală a enoriașilor si nu numai.

          Astfel în parohie funcționau Corul A și Corul B, dar și un Cor C (format din copii).

          În anii războiului era nevoit, din cauza scăderii numărului de enoriași (majoritar etnici germani) să se întrețină pe sine și casa parohială din meditații la pian.

          Organizarea frecventă de manifestări culturale ocazionate de perioade speciale ale timpurilor liturgice, susţinute de o mică orchestră dirijată de el însuşi, cum ar fi un  concert religios din 5 aprilie 1933, prilejuit de comemorarea Pătimirii Domnului nostru Isus Cristos, cu ecouri și în presa locală, unde este elogiat efortul depus de Pr. Krassowski care „și-a dat atâta osteneală pentru a arăta într’un frumos avânt cultural, legătura dintre Religie și Artă, s-a dovedit pe lângă aceasta și un dirijor excelent”.

   Concertul la care sunteți invitați miercuri, 6 iulie, de la ora 18.00, pe lângă faptul că omagiază pe cel ce timp de 20 de ani, cât a stat în oraşul nostru a dus o intensă activitate în promovarea şi susţinerea muzicii culte, încercând astfel să i se mai păstreze vie memoria numelui, mai are ceva inedit ştiut de puţini câmpineni. Este vorba de regina instrumentelor, orga cu tuburi, instrument complex cu care oraşul nostru a fost înzestrat în urmă cu aproape 4 ani. În tot judeţul mai există orgă cu tuburi doar la Ploieşti în biserica catolică şi la Sinaia în Castelul Peleş. Sunt multe judeţe din Muntenia care nu au nici măcar o singură orgă cu tuburi în timp ce în Moldova şi mai ales în Transilvania ele sunt prezente în foarte multe biserici, teatre, muzee.

    Orga nu este numai un instrument solistic, ci şi un instrument de acompaniat vocea umană sau celelalte instrumente. Protagoniştii acestui concert sunt de diferite vârste, de la elvi de liceu la pensionari, unii cu studii superioare de muzică, alţii amatori performanţi. Vă aşteptăm să-i, cunoaşteţi, să vă încânte cu muzica pe care o interpretează şi prin aceasta să mai atenuăm prejudecata că muzica trebuie să sune tare în boxe şi să fie însoţită de joc de lumini ca să fie neapărat “bună”.

Dan Precup