Cum fac bani „băieții deștepți” din companiile de stat: furt la vedere, fără consecințe  

Un material video care circulă de ceva vreme în social media, intitulat sugestiv „Cum fac bani băieții deștepți”, readuce în atenție fenomenul bine cunoscut, dar rareori sancționat: căpușarea companiilor de stat, prin contracte obscure, numiri viciate și rețele de interese care golesc bugetul public. Cazul Fabricii de Pulberi Făgăraș este doar unul dintre exemplele prin care România pierde bani direct „din casa sa”, fără ca responsabilii să se teamă de consecințe.

Schema acidului azotic: 70 de euro tona pentru fabrică, 200 pentru intermediar

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a dezvăluit că Fabrica de Pulberi din Făgăraș produce acid azotic „îmbunătățit”, pe care îl vinde cu 70 €/tonă către un intermediar cu un singur angajat. Acesta revinde apoi produsul cu 200 €/tonă. Diferența de preț, adică aproximativ 130 €/tonă, reprezintă profitul intermediarului – bani care ar fi trebuit să rămână în compania de stat.

Corpul de Control al Ministerului Economiei a verificat șase companii de stat și a constatat nereguli grave în procesul de selecție a conducerii – ordine ilegale, acte întemeiate pe legi abrogate, numiri făcute intenționat cu încălcarea legii. Verificările vor fi extinse la toate companiile de stat, iar concluziile urmează să fie trimise Parchetului.

Indemnizații de 12 ori mai mari pentru CA, salarii restante pentru muncitori

Pe 20 iunie 2025, membrii Consiliului de Administrație al Fabricii de Pulberi și-au majorat indemnizațiile de 12 ori, ajungând la aproximativ 19.000 lei/lună. În același timp, salariații se plângeau de întârzieri la plata salariilor și de condiții precare de muncă. Sindicatul a reacționat, însă măsura a rămas în vigoare, accentuând ruptura dintre conducere și angajați.

Concursuri „mimate” și directori numiți pe criterii politice

Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere au fost descrise de participanți drept „parodii”: candidați cu experiență și calificări solide au fost eliminați prin proceduri opace, în timp ce interimarul agreat politic a fost numit director general. Sesizările angajaților și ale sindicatelor către Ministerul Economiei și către AMEPIP sunt încă în așteptare.

Rapoarte de audit și dovezi ignorate: nereguli vechi de peste un deceniu

De pe site-ul oficial al Fabricii de Pulberi, în secțiunea „Alte informații AMEPIP”, sunt disponibile documente precum raportul de audit extern, raportul anual de remunerare și planul de integritate 2021–2025. Acestea confirmă existența unui cadru formal de raportare, dar nu explică discrepanțele semnalate de sindicate și de presă.

Un raport de audit mai vechi, din 2013, arăta deja datorii importante la buget și deficiențe contabile, inclusiv diferențe de TVA dedusă și declarată. Aceasta arată că problemele financiare și de management nu sunt noi, ci au caracter repetitiv.

Groapa de gunoi ilegală din incinta fabricii – un risc permanent

Situația este agravată de existența unei gropi de gunoi ilegale chiar pe platforma fabricii, unde periodic apar incendii. Terenul aparține autorității locale, dar se află în incinta uzinei, ceea ce ridică probleme de securitate industrială. Deși Garda de Mediu a aplicat amenzi și există plângeri penale, groapa funcționează în continuare.

Proteste sindicale și nemulțumiri constante, trecute sub tăcere

Protestele sindicale din februarie 2023 și ianuarie 2024 au semnalat constant întârzieri salariale și refuzul aplicării condițiilor speciale de muncă. În august 2025, un protest spontan a readus în prim-plan aceeași problemă: neaplicarea unor drepturi prevăzute de lege.

În timp ce muncitorii reclamau lipsa banilor și riscurile de sănătate, conducerea își multiplica indemnizațiile și organiza concursuri contestate. Această ruptură între realitatea de la baza fabricii și deciziile de la vârf este o dovadă clară a dezechilibrului de interese.

Cazul Făgăraș, imaginea unui fenomen național: furt fără frică de repercusiuni

Cazul Făgăraș ilustrează mecanismul prin care „băieții deștepți” profită:

• Contracte de intermediere cu firme obscure, care extrag profit din diferențe de preț.
• Numiri viciate în consilii de administrație și în conducerea companiilor.
• Indemnizații uriașe aprobate fără corelare cu performanța.
• Probleme de mediu și siguranță tratate cu indiferență.
• Nemulțumiri sindicale ignorate sau minimalizate.

Toate acestea se desfășoară în absența unor sancțiuni rapide și vizibile, ceea ce transmite un mesaj periculos: se poate fura din companiile statului fără repercusiuni imediate.

Concluzie

Fenomenul „Cum fac bani băieții deștepți” nu este doar o figură de stil. Este o realitate documentată în rapoarte oficiale, confirmată de proteste sindicale, semnalată de jurnaliști locali și acum recunoscută chiar de Ministerul Economiei.

Întrebarea care rămâne este dacă aceste dezvăluiri vor fi urmate de anchete și sancțiuni, sau dacă vor fi îngropate în același tipar al complicității instituționale care a transformat companiile de stat în vaci de muls pentru rețelele de interese politice și economice.

M.A. Dumbravă