Calendar Pascal

Vin trei săptămâni încărcate de tradiţii, mistică şi zile festive. Toate se învârt în jurul sărbătoririi Paştelor. Deoarece Paştele este sărbătorit în trei tradiţii diferite, anume cea iudaică, cea occidentală catolico-protestantă şi cea orientală bizantină sau armeană sau siriacă sau coptă şi altele, la trei date diferite, vom marca în ordine zilele importante cu semnificaţie mistico-religioasă pentru fiecare dintre ele.

2 aprilie

#(ortodocşi, greco-catolici) Duminica a V-a din Postul Mare, a Cuvioasei Maria Egipteanca

#(catolici şi protestanţi) Duminica Floriilor. Este numită şi Duminica Ramurilor sau a Palmierilor. Se vine la biserică având în mână ramuri de palmier sau salcie sau flori sau ramuri de pomi înfloriţi. În biserica catolică se sfinţesc ramurile aduse de credincioşi şi o mică parte se pune la altare unde vor fi păstrate tot timpul anului. Se fac procesiuni prin marile oraşe. Se citesc evangheliile intrării lui Iisus Hristos în Ierusalim când a fost întâmpinat şi ovaţionat de mulţimea care câteva zile mai târziu Îl va condamna şi răstigni.

          5 aprilie miercuri seara (“De ce este această noapte diferită de toate celelalte nopţi?”)

# Începe Pesach sau Paştele iudaic, în calendarul ebraic 14 ale lunii Nisan. Familiile după slujba de seară de la sinagogă se adună la masă, unde se servesc bucate tradiţionale, fără preparate din aluat dospit, doar tradiţionala pâine nedospită numită pască, fără vin sau altă băutură fermentată, dar obligatoriu cu suc de struguri sau rodie, carne de miel şi ied gătită cu ierburi amare, ouă şi tradiţionalul bol cu salată de fructe din nuci, mere, struguri, alte fructe şi vin nefermentat. Cel mai mic dintre copiii ajunşi la vârsta priceperii începe ritualul dinainte de masă punând cele 4 întrebări, la care adulţii îi răspund cântat sau recitat ca o sinteză a semnificaţiei sărbătorii ce reprezintă eliberarea poporului evreu de sub robia egipteană, pentru cei interesaţi, toată povestea o găsim scrisă în a doua carte a lui Moise din Biblie, anume în Cartea Exodului. Paştele ebraic este cea mai mare sărbătoare din an a evreilor şi se sărbătoreşte pe durata a 7 sau 8 zile conform tradiţiilor locale. În aceste zile putem să le urăm evreilor “Hag Pesah Sameah!” sau “Paşte fericit!”

6 aprilie (Noaptea Cinei cele de Taină)

# (catolici şi protestanţi) Joia Mare. Se oficiează slujbe în care se aminteşte credincioşilor despre ultima cină a Mântuitorului, când s-au instituit şi două taine ale bisericii, înpărtăşania şi preoţia. În bisericile catolice se face după liturghie o slujbă de binecuvântare euharistică şi apoi adorare la Sfânta Împărtăşanie scoasă din tabernacol şi expusă într-un alt loc în timp ce altarul principal este dezgolit de podoabe, orga, alte instrumente muzicale şi clopotele şi clopoţeii liturgici nu mai sună până în noapte învierii, în marile catedrale având loc şi alte ritualuri precum spălarea picioarelor preoţilor de către superiorul lor, consacrări de preoţi, diaconi, episcopi, sfinţirea uleiurilor şi altele.

7 aprilie (“Iată lemnul crucii de care a atârnat Mântuirea Lumii!”)

# (catolici şi protestanţi) Vinerea Mare. În bisericile protestante se comemorează patima şi moartea pe cruce a Domnului Iisus Hristos prin slujbe religioase sau concerte tematice în catedralele mari cu oratorii ale marilor compozitori ca Bach, Haydn, Haendel, Liszt şi mulţi alţii. În bisericile catolice la prânz are loc o slujbă numită “Calea crucii” cu 14 staţiuni amintind de evenimentele şi suferinţele Domnului pe drumul Golgotei de la condamnarea la moarte până la coborârea în mormânt, iar seara are loc o slujbă tipică fără liturghia împărtăşaniei în centrul căreia se află adorarea crucii şi citirea patimilor din evanghelii. Vinerea Mare este zi de post şi abstinenţă.

8 aprilie

# (ortodocşi) Sâmbăta lui Lazăr. În Câmpina, ca în fiecare an, are loc o procesiune a preoţilor şi credincioşilor din protopopiatul Câmpina pe arterele principale ale oraşului cu opriri şi rugăciuni în faţa bisericilor incluse în traseu.

# (catolici) În noaptea de sâmbătă are loc slujba învierii, începând cu sfinţirea focului şi a lumânării pascale, apoi cu citirile profetice din Vechiul Testament, respectiv Cartea Exodului şi a Profetului Isaia, culminând cu momentul “Gloria!” când se proclamă Învierea Domnului, se continuă cu sfinţirea apelor şi reînoirea făgăduinţelor de la botez, în catedralele mari se oficiază botezuri, apoi sfânta liturghie, binecuvântare euharistică a credincioşilor şi în exterior a oraşului cu procesiune în jurul bisericii.

9 aprilie

# (catolici şi protestanţi) Slujbele solemne de Paşte cu citire din evangheliile învierii din Noul Testament. La protestanţi se celebrează şi împărtăşania cu pâine şi vin dată tuturor participanţilor adulţi şi botezaţi prezenţi la slujbă, indiferent de confesiunea religioasă.

# (ortodocşi, armeni şi greco-catolici) Duminica Floriilor, dezlegare la a mânca peşte şi a bea vin.

Despre Paştele ortodox vom reveni  mai amplu în articolele viitoare, mai departe rezumându-ne la a menţiona zilele de sărbătoare şi ritualuri specifice.

13 aprilie

# (ortodocşi, greco-catolici, armeni) Joia Mare (Denia celor 12 evanghelii cu aducerea crucii de la altar în mijlocul bisericii)

-14 aprilie

# (evrei) Ultima zi de Paşti cu servicii divine în sinagogile mari.

# (ortodocşi, armeni, greco-catolici)  Vinerea Mare. La prânz scoaterea Sfântului epitaf de la altar şi aducerea lui în mijlocul bisericii, ritualul trecerii pe sub masă. Seara, Denia Prohodului, citirea profeţiilor lui Isaia şi înconjurul de trei ori al bisericii.

15 aprilie Sâmbăta tăcerii

# (Ierusalim la prânz) Coborârea Sfintei Lumini în Biserica Mormântului Domnului în prezenţa Patriarhului Ortodox al Ierusalimului. Distribuirea luminii minunate la credincioşi şi răspândirea ei mai departe. În România soseşte cu un avion de la patriarhie şi este distribuită tuturor bisericilor din ţară, la Câmpina sosind în jur de ora 18 seara.

16 aprilie “Veniţi de luaţi lumină! Hristos a înviat, adevărat a înviat!”

# (ortodocşi, greco-catolici, armeni) 12 noaptea slujba solemnă a Învierii începută afară cu răspândirea luminii pascale şi declararea Învierii Domnului, continuată în biserică până spre 4 dimineaţa cu Sfânta Liturghie. La prânz se celebrează o slujbă ca de vecernie numită şi “Învierea Mică”.

#(anumite culte neoprotestante) Slujbe solemne de Paşte dimineaţa înainte de prânz.

# (catolici şi protestanţi) Duminica Albă sau Duminica Tomei. În bisericile catolice mai este şi obiceiul de a se serba şi prima împărtăşanie a copiilor în jur de 11 ani, iar în cea protestantă ritualul confirmării copiilor şi adulţilor de la 14 ani în sus,  ritual care se mai obişnuieşte şi în Duminica Floriilor sau de Rusalii.

17-23 aprilie

#(ortodocşi, armeni, grecocatolici) Săptămâna luminată. Toată săptămâna este harţi, adică nu sunt restricţii la felul de mâncăruri şi băuturi, se celebrează zilnic Sfânta Liturghie şi nu se fac nunţi.

21 aprilie

# (ortodocşi) Izvorul Tămăduirii, sfinţirea apelor în exteriorul bisericii.

23 aprilie

# (ortodocşi, greco-catolici) Duminica Tomei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă.

¤Se cuvine aici să-i amintim pe compozitorii Teodor Suditul, cel ce a compus cântările Prohodului, şi mai ales pe compozitorii români Ion Podoleanu şi Gavril Muzicescu ale căror melodii le fredonăm în fiecare an pe versurile “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pre moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.”

#Pe lângă sărbătorile pascale se întinde la musulmani postul Ramadanului până pe 20 aprilie, aşa că, să nu invitaţi musulmani la masă decât seara după apusul soarelui şi să nu-i serviţi cu băuturi alcoolice, carne de porc, iepure, cangur, struţ, crocodil şi alte animale exotice, în schimb, dacă sunteţi invitaţi la bairamul lor de după post, puteţi servi oricare din delicatesele lor culinare. Cea mai importantă sărbătoare musulmană a anului pică pe 17 aprilie, numită şi Noaptea Destinului, când se aminteşte ziua în care Coranul i-a fost revelat Profetului Mohamed, musulmanii făcând o noapte albă cu rugăciuni şi lecturi din Coran.

Tuturor, creştini, evrei, musulmani: Sărbători fericite!

Dan Precup