ANAF – Lupul paznic la oi. Reforma fiscală între blocaje interne și soluții de urgență

România se confruntă cu o situație fiscală care nu mai poate fi trecută sub tăcere: instituția-cheie în colectarea veniturilor la bugetul de stat – ANAF – este, potrivit unor dezvăluiri recente, parțial compromisă din interior. Articolul publicat de HotNews pe 9 iunie 2025, în care un fost secretar de stat din Ministerul de Finanțe afirmă că „ANAF nu a vrut niciodată transparență”, deschide cutia Pandorei într-un sistem care, de ani de zile, alimentează, în loc să combată, fenomenul evaziunii fiscale.

Un mecanism cu dublu sens: colector de taxe, protector de evazioniști

În mod paradoxal, ANAF – instituția care ar trebui să vegheze la buna colectare a taxelor și la combaterea fraudei – a ajuns, în anumite cazuri, un scut protector pentru rețele de evaziune fiscală. Nu generalizăm, dar e clar că o parte din personalul ANAF nu doar că nu își îndeplinește misiunea, ci acționează activ în protejarea evazioniștilor.

Instituția este capușată politic și administrativ. Controlează cu strictețe zonele fiscalizate – adică exact pe cei care deja respectă legea – și evită cu bună știință marile găuri negre ale economiei subterane. Cu alte cuvinte, ANAF lovește în contribuabilii cinstiți și închide ochii acolo unde frauda este evidentă, dar „protejată”.

Reforma ratată. De ce nu funcționează restructurarea ANAF

Reformele fiscale propuse în ultimii ani au fost doar parțial implementate. Digitalizarea, transparența în verificări, automatizarea proceselor de colectare – toate au fost încetinite sau blocate chiar din interior. De ce? Pentru că reforma reală ar însemna eliminarea avantajelor obscure și a complicităților din sistem.

Este clar că președintele și viitorul premier au în față o misiune aproape imposibilă: cum restructurezi o instituție care opune rezistență internă, care are o cultură organizațională înrădăcinată în protejarea status-quo-ului și unde schimbarea este privită ca o amenințare, nu ca o necesitate?

O soluție viabilă: taxarea inversă

În acest context, specialiștii propun o soluție cu aplicabilitate imediată: taxarea inversă. Această măsură ar permite reducerea drastică a contactului direct dintre contribuabil și inspectorul fiscal – tocmai punctul vulnerabil unde apare corupția. Ar transfera responsabilitatea verificării în amonte, acolo unde lanțul economic începe și unde evaziunea se instalează cel mai ușor.

Mai mult decât atât, taxarea inversă ar permite realocarea personalului din ANAF direct în zonele nefiscalizate 100%, acolo unde statul român pierde miliarde anual.

Posibile efecte ale reformei

Pro:

• Eliminarea punctelor de corupție din sistem

• Creșterea colectării din zona gri și neagră a economiei

• Protejarea antreprenorilor corecți

• Creșterea transparenței și încrederii în instituțiile fiscale

• Posibilitatea reală de digitalizare și automatizare a sistemului

Contra:

• Opoziție internă dură din partea „rețelelor” din sistem

• Sabotaje instituționale și administrative

• Neîncrederea inițială a mediului de afaceri în schimbare

• Necesitatea unei strategii ferme de comunicare și educare fiscală

Concluzie: România la răscruce fiscală

Avem, din nou, o alegere de făcut. Putem continua cu un sistem care trăiește din frică, complicități și compromisuri, sau putem face pasul spre o administrație fiscală curată, digitală și orientată spre dezvoltare. ANAF nu mai poate fi lăsată în mâinile celor care preferă opacitatea. Dacă noua administrație prezidențială și guvernamentală nu începe urgent o reformă fiscală profundă, vom continua să ne afundăm în aceeași mlaștină a injustiției economice.

România nu are nevoie doar de o reformă ANAF. Are nevoie de o resetare de sistem.

Notă editorială: Articolul „ANAF nu a vrut niciodată transparența” publicat de HotNews.ro (https://hotnews.ro/anaf-nu-a-vrut-niciodata-transparenta-dezvaluie-un-fost-secretar-de-stat-in-ministerul-de-finante-fiscul-colecteaza-un-munte-de-informatii-de-la-noi-ce-ar-pute-1996237) servește drept punct de pornire pentru această analiză. Recomandăm cititorilor să urmărească îndeaproape evoluțiile legislative și pozițiile oficiale ale noii administrații.

M.A. Dumbravă