Cine și cu câți oameni se lucrează pe străzile din Câmpina? PCC cere socoteală pentru unul dintre cele mai mari șantiere din istoria orașului

Pentru 178 de străzi și alei sunt pe teren, în medie, 64 de muncitori pe zi, spune Partidul Câmpina Curată. Formațiunea susține investiția în apă și canalizare, dar cere Primăriei, Hidro Prahova și Terra Gaz să explice public cine lucrează, cu ce oameni, cu ce utilaje și până când.

Câmpina are nevoie de rețele noi de apă și canalizare, iar asupra acestui lucru există puțină dispută. Știu asta cei care au rămas fără apă din cauza unei avarii, cei care au văzut apa pierdută pe drum prin conducte vechi de zeci de ani și, până la urmă, oricine plătește o factură. Întrebarea ridicată de Partidul Câmpina Curată în cadrul conferinței de presă de luni, 5 octombrie, este alta, mai incomodă. Are constructorul suficienți oameni, suficiente utilaje și o organizare în stare să ducă la capăt o lucrare care a deschis sau urmează să deschidă șantiere pe 178 de străzi și alei ale municipiului?

Au luat cuvântul Rudolf Leica, consilier local și președintele partidului, Adina Gârbăcică, administrator public demisionar al municipiului, și Liviu Dumitrache, fost viceprimar al Câmpinei. Au venit cu cifre, cu fotografii făcute în aceeași dimineață și cu o listă de întrebări la care, spun ei, câmpinenii merită răspunsuri publice.

Leica a lămurit poziția partidului încă din primele fraze, ca să nu lase loc de interpretări: „Partidul Câmpina Curată susține această investiție. Orașul are nevoie de conducte noi și de o rețea care să nu mai piardă apa pe drum. Nu discutăm dacă lucrarea trebuie făcută. Discutăm despre felul în care se face.”

Pentru omul care, în ultimele luni, și-a lăsat mașina la două străzi de casă, a sărit peste un șanț ca să ajungă la poartă sau a ascultat excavatorul de la primele ore ale dimineții, diferența asta contează. Asta a fost și teza PCC: oamenii nu se plâng că se lucrează, ci că nu știu cât se mai lucrează. „Cel mai grav este că nimeni nu poate afla când ajunge excavatorul pe strada lui și cât rămâne acolo”, a spus Leica.

60–70 de oameni pentru 178 de străzi

Nucleul conferinței a fost o monitorizare pe care PCC spune că a făcut-o zi de zi, între 17 septembrie și 1 octombrie, numărând oamenii care lucrau efectiv pe șantierele din oraș.

Potrivit datelor prezentate de Liviu Dumitrache, pe teren au fost între 41 și 89 de oameni pe zi, cu o medie de aproximativ 64. În cele mai bune zile s-a ajuns la 70–78. Oamenii aceștia au fost împărțiți, de regulă, pe numai patru până la șase străzi deodată.

„Pentru un proiect de 178 de străzi și alei, 60–70 de oameni pe zi nu sunt suficienți. La acest ritm, orașul va rămâne în șantier mult mai mult decât este firesc”, a spus fostul viceprimar.

Dumitrache, care a fost și consilier al primarului în funcție, Irina Nistor, a pornit de la un lucru pe care oricine îl înțelege: nu poți schimba o conductă fără să sapi. Problema, spune el, apare în altă parte: „atunci când deschizi fronturi de lucru pe care nu ai oamenii necesari să le închizi, iar cine locuiește pe strada respectivă nu mai știe dacă necazul durează trei zile sau trei luni.”

Ca să susțină afirmația, PCC a prezentat fotografii despre care spune că au fost făcute chiar în dimineața conferinței, între orele 8 și 9, „la ora la care orice șantier ar trebui să fie în plină activitate”. Descrierea lui Dumitrache a fost scurtă: „Vedem șanțuri deschise, utilaje oprite și nimeni la lucru.”

Cine sapă, de fapt, strada ta?

Partea cea mai sensibilă a conferinței, și cea care va stârni probabil cele mai multe discuții, a pornit de la o întrebare simplă: cine execută efectiv lucrările?

PCC spune că a căutat răspunsul în date publice, adică în certificatele constatatoare eliberate de Registrul Comerțului. A identificat cinci firme care lucrează în subantrepriză pentru Terra Gaz la Câmpina și Poiana Câmpina. Partidul nu le-a numit, dar profilurile prezentate sunt foarte diferite:

• Firma 1 (Ialomița): înființată în martie 2023, cu un capital social de 200 de lei și ca activitate principală construcția de clădiri. În 2025 a avut în medie 8 salariați, o cifră de afaceri de circa 1,44 milioane de lei și un profit brut de aproximativ 392.000 de lei.
• Firma 2 (București): înființată în 2003, are ca activitate principală comerțul cu amănuntul cu articole de fierărie, sticlărie și vopseluri. În 2025 a avut un singur salariat și o cifră de afaceri de circa 82.000 de lei. A înregistrat pierderi în 2023, 2024 și 2025, iar capitalurile proprii sunt negative, de aproape 443.000 de lei.
• Firma 3 (Dâmbovița): înființată în septembrie 2022, cu un capital social de 200 de lei. A avut în medie 4 salariați în 2025 și 17 la final de an, o cifră de afaceri de circa 5 milioane de lei și un profit brut de peste 1 milion.
• Firma 4 (București): înființată în septembrie 2021. Pentru 2023, 2024 și 2025, potrivit PCC, Registrul Comerțului nu arată nicio situație financiară, așa că din datele publice nu se poate afla nici câți angajați are, nici ce cifră de afaceri realizează, nici ce utilaje deține.
• Firma 5 (Prahova): înființată în mai 2025, cu un capital social de 200 de lei și ca activitate principală instalațiile sanitare și de încălzire. În primul an a avut un singur salariat, o cifră de afaceri de circa 675.000 de lei și un profit brut de peste 630.000 de lei, fără niciun utilaj sau echipament în patrimoniu.

Aici ar fi fost ușor ca discuția să devină un rechizitoriu. Dumitrache a ales să tempereze singur concluziile:

„Vreau să fiu corect. O firmă mică poate închiria utilaje și poate lucra cu oameni prin forme legale de colaborare, așa că nimic din ce v-am spus nu dovedește, prin el însuși, o ilegalitate.”

Imediat după, a explicat de ce, în opinia PCC, întrebarea rămâne: „Când pui alături un salariat, opt salariați, firme cu pierderi și firme fără bilanțuri publicate, iar apoi le compari cu 178 de străzi, întrebarea despre capacitatea de execuție devine o datorie.”

Întrebările formulate de partid sunt precise. După ce criterii au fost acceptați acești subcontractori? Cu câți oameni și cu ce utilaje lucrează fiecare pe străzile Câmpinei? Câte echipe sunt necesare ca termenul să fie respectat? Și cine verifică toate acestea din partea Hidro Prahova, beneficiarul investiției?

„Câți oameni și câte utilaje mai rămân pentru Câmpina?”

Al doilea element adus în discuție de PCC mută problema la nivel județean.

Potrivit partidului, Terra Gaz, firma care conduce asocierea de la Câmpina, are încheiate în aceeași perioadă trei contracte-cadru cu Consiliul Județean Prahova pentru întreținerea și repararea drumurilor județene, pe trei loturi, valabile din 2022 până în 2026. Valorile prezentate sunt de 145.395.495 de lei, 16.939.080,36 lei și 17.608.766,58 lei, adică aproape 180 de milioane de lei în total.

PCC a precizat că nu contestă aceste contracte. „Nu spunem că firma nu are dreptul să câștige contracte”, a subliniat Dumitrache. Întrebarea lui ține de logistică, de aritmetica oamenilor și a mașinilor: „Întrebăm însă ce oameni și ce utilaje îi mai rămân pentru Câmpina, când în paralel răspunde de drumurile unui județ întreg. Dacă răspunsul este că lucrarea de la noi se sprijină pe firme cu unul sau opt salariați, atunci am înțeles de ce avem 60 de oameni pe 178 de străzi.”

„Omul nu bate la ușa Terra Gaz. Bate la ușa Primăriei”

Dacă Dumitrache a vorbit despre constructor, Adina Gârbăcică a schimbat registrul și a îndreptat discuția spre administrația locală. Ea a urmărit proiectul din interiorul Primăriei, ca administrator public, și a descris problema din perspectiva cuiva care a trebuit să gestioneze un oraș întreg în timp ce sub el se schimbă, stradă cu stradă, toată rețeaua de apă.

„Când intervii pe 178 de străzi, nu mai vorbești doar despre conducte. Vorbești despre trafic, transport public, comercianți, școli, colectarea gunoiului și ambulanța care trebuie să ajungă la timp.”

Ea a răspuns și unei replici pe care, spune, a auzit-o de prea multe ori: că nu este contractul Primăriei. „Este adevărat, nu este. Dar strada este a orașului, iar omul care nu mai poate intra cu mașina în curte nu bate la ușa Hidro Prahova sau a constructorului Terra Gaz. Bate la ușa Primăriei Câmpina.”

Concluzia ei a fost probabil cea mai apăsată frază a zilei: „Primăria nu trebuie să pună conducte, dar are datoria să-și apere orașul și să gestioneze efectele lucrării. Astăzi nu face asta suficient.”

Ce ar însemna, concret, ca Primăria să-și facă treaba? Gârbăcică a enumerat cererile PCC:

1.    Un grafic public al lucrărilor, actualizat permanent, din care fiecare câmpinean să afle când se intră pe strada lui, cât durează intervenția și ce restricții îl așteaptă.

2.    Anunțarea locuitorilor cu câteva zile înainte, „nu atunci când utilajul este deja în fața porții”.

3.    Trafic gestionat inteligent: tronsoane închise complet pe intervale scurte și bine stabilite, „ca să nu ținem zile întregi o stradă sufocată, în care mașinile se strecoară printre utilaje”.

4.    Publicarea periodică a procentului real de implementare: cât s-a executat din total, câte străzi sunt finalizate, câte sunt în lucru și câte nici nu au fost începute, raportat la timpul rămas din contract.

„Câmpinenii au dreptul să știe dacă proiectul este în grafic sau rămâne în urmă, iar această informație nu poate sta într-un sertar”, a spus fostul administrator public.

O conductă îngropată nu înseamnă o stradă terminată

PCC a ridicat și o problemă pe care câmpinenii o văd zilnic, chiar dacă despre ea se vorbește mai rar: ce rămâne în urma șanțurilor.

„Lucrarea nu se termină când conducta este acoperită, ci abia când carosabilul, trotuarele, bordurile și accesul la case sunt refăcute corect”, a spus Dumitrache. Altfel, a avertizat el, „peste un an vom plăti din nou, din bani publici, tasările și asfaltul crăpat”.

Cel mai mult a insistat pe marcajele rutiere. Pe multe dintre străzile afectate, spune PCC, trecerile de pietoni, liniile de separare a sensurilor și marcajele de la intersecții au dispărut după săpături și nu au mai fost refăcute, iar acolo unde au fost refăcute s-au șters în câteva săptămâni.

„Pe aceste străzi merg zilnic copii la școală și oameni în vârstă, așa că vorbim despre siguranța lor, nu despre estetică”, a spus fostul viceprimar. PCC cere ca marcajele să fie refăcute imediat după fiecare tronson, cu materiale de calitate, iar Primăria să nu recepționeze nicio stradă fără ele.

„Ritmul a crescut. Este bine, dar nu ajunge”

Un detaliu din conferință iese din tonul obișnuit al unui atac politic: PCC a recunoscut că lucrurile s-au mișcat în ultimele zile.

„Recunoaștem că în ultimele zile ritmul a crescut, iar graficul o arată. Este un lucru bun, dar nu ajunge”, a spus Dumitrache. Partidul cere ca această creștere să continue până când numărul de oameni de pe teren va fi pe măsura proiectului.

Leica a mers în aceeași direcție: „Acolo unde lucrurile merg bine, o vom spune. Acolo unde nu merg, vom cere explicații.”

Cererea concretă: o ședință extraordinară și publică a Consiliului Local

Conferința s-a încheiat cu o propunere politică. PCC cere convocarea unei ședințe extraordinare și publice a Consiliului Local, dedicată exclusiv lucrărilor de apă și canalizare.

La aceeași masă, partidul vrea conducerea Primăriei, reprezentanții asocierii conduse de Terra Gaz și, din partea Hidro Prahova, responsabilul de proiect și dirigintele de șantier, adică, în cuvintele lui Leica, „oamenii care știu exact ce se întâmplă pe teren și care răspund de calitatea lucrărilor”.

PCC cere ca în ședință să fie prezentate:

• procentul real de implementare și graficul actualizat al lucrărilor;
• lista completă a subcontractorilor și valoarea lucrărilor încredințate fiecăruia;
• numărul de oameni, echipe și utilaje alocate efectiv Câmpinei, comparat cu necesarul pentru respectarea termenului;
• o declarație a Terra Gaz despre felul în care își împarte personalul și utilajele între contractul din Câmpina și contractele de drumuri cu Consiliul Județean, cu garanția că lucrarea din Câmpina nu este lăsată pe plan secund;
• un plan clar pentru refacerea străzilor și a marcajelor, cu numele celor care răspund de recepție.

Din această ședință, spune PCC, trebuie să iasă un calendar asumat, pe care Primăria să-l publice și să-l actualizeze ori de câte ori se schimbă ceva.

„Câmpinenii plătesc deja prețul acestui șantier”, a spus Rudolf Leica. „Stau în trafic, ocolesc străzi închise, ajung greu la propriile case și suportă praful și noroiul. Pot accepta toate acestea dacă văd organizare și dacă li se spune cinstit ce urmează. Nu pot accepta să afle abia din Registrul Comerțului cine le sapă strada sau să vadă un șantier gol luni dimineață.”

„Haideți să o facem, dar să o facem cu cap”

Dincolo de cifre, liste și cereri, mesajul cu care PCC a încheiat conferința a fost unul simplu și s-a întors la punctul de plecare. Partidul spune că nu vrea să oprească nimic și nu se poziționează împotriva nimănui, ci cere ca o investiție de care orașul are nevoie să fie dusă la capăt cu oamenii, utilajele și transparența pe care le cere un șantier de asemenea dimensiuni.

„Nu suntem împotriva Hidro Prahova, nu suntem împotriva constructorului și nu vrem să oprim lucrările”, a spus Leica. „Vrem oameni suficienți pe teren, firme capabile să ducă la capăt ce au început și străzi refăcute așa cum trebuie.”

Și a încheiat cu fraza care dă și tema conferinței: „Câmpina are nevoie de această investiție. Haideți să o facem, dar să o facem cu cap.”

M.A. Dumbravă