Cronică de mai, cultură şi iar cultură (2)

Despre librăria ELSTAR şi seratele ei culturale… dacă nu v-aţi plictisit, măcar să trecem în revistă două de toată lauda. Singurul “arhiereu” câmpinean al templului memoriei, ALIN CIUPALĂ a revenit în public la oficierea ritualului de restituiri din memoriile ca şi uitate ale trecutului.  Elstar i-a prilejuit încă o dată această ocazie, vineri 12 mai, la numărul 73, când memorialistul savuros a venit îmbrăcat în caftan de epocă să ne aducă în atenţie şi să ne lectureze din proza lui ION DRAGOMIR, un scriitor interbelic cu solide legături câmpinene, a căurui operă a fost trecută pe nedrept în uitare. Pe 26 mai, amfitrioana Lorena Crintea a avut o invitată de soi. După ce că ungurii vor să ne ia Ardealul, ne mai iau şi premiile literare. O multiplă premiată pentru poezie şi proză ne-a vizitat cu ocazia circuitului cultural interjudețean ”Poduri literare între generații și prieteni”, desfășurat în perioada 22-26.05.2023, organizat de Ramona Müller, secretar literar al Cenaclului I.L. Caragiale Ploiești, sub egida asociației 24phArte. ILDIKO ŞERBAN, scriitoare de etnie maghiară care stăpâneşte şi făureşte în limba română mai bine şi mai corect decât mulţi dintre noi, neaoşii, şi-a prezentat romanul “Trenul de zece şi un sfert”, o ingenioasă poveste de dragoste între un român şi o unguroaică, prilej la care puţinii participanţi la eveniment au avut ocazia la sfârşit de un colocviu interesant pe tema relaţiilor interetnice.

   În timp ce Ildiko Şerban lansa tema “dragostelor interzise”, ADA MILEA îşi dădea jos sania din pod şi venea la Câmpina, la “Prăjitoria cu poveşti” să susţină două concerte de casă. La “prăjitorie” s-au mai perpelit în prag de mai, lansând poezie de înaltă ţinută artistică, poetul şi pictorul câmpinean DORIN BOROIANU cu volumul şi expoziţia de lucrări plastice proprii “Cerule te ţin de mână” şi la sfârşit de mai ploieşteanul diasporean CIPRIAN APETREI  cu volumul de poezii şi imagini în dialog “Aici şi Acolo - Filografii”. Cei doi poeţi au avut parte, după cum şi meritau cu prisosinţă, de cronici şi prezentare de carte ad hoc datorate neobositului critic literar CRISTIAN CRĂCIUN, pe care Câmpina ar trebui să-l adopte ca fiu de nădejde şi valoare, participant şi primalocuţionar aproape la orice eveniment literar ce se desfăşoară aici.

   În ce priveşte participarea câmpinenilor la Bookfest (târgul de carte Bucureşti, 24-28 mai) sunt demni de amintit OCTAVIAN ONEA (Castelul Iulia Haşdeu - Editura Eikon), MIRCEA TECULESCU (Fapte diverse (poezii, nimic mai mult) - Editura Neuma), CODRUŢ CONSTANTINESCU (Pasager prin amintiri) despre a cărui carte a cuvântat la lansare atât Cristian Crăciun, dar şi poeta Ana Blandiana.

Pentru că a fost ziua copilululi merită să-i amintim pe ŞTEFAN-RAREŞ LUNGU şi DARIA STATE cu lansarea lor de carte”Năzbâtii negru pe alb, despre care am scris un articol, şi LIVIA PISĂLIŢĂ (canto clasic) şi SERGIU DOBRESCU (pian) care au concertat pe 15 mai la Castelul Iulia Haşdeu.

Spectacolele de teatru sunt singurele care au umplut până aproape de refuz sălile mari, “proaspăt vopsite” de primărie, gata să primească actori, actriţe şi dansatori. Setea de teatru pe viu le-a fost satisfăcută câmpinenilor de… şedinţele consiliului local?… pardon, scuzaţi!… de spectacolele “Lettice şi Leuşteanul” (Lettice and Lovage), pe 23 mai, piesă a autorului englez Sir Peter Levin Shaffer, nominalizată în 1990 la “Premiul Tony “ este o dramatizare comico-satirică a poveştii unuei femei plină de fantezie şi fantasmagorie care, în postura de ghid turistic, amestecă realitatea cu propriile-i invenţii dând astfel picturalitate şi mister fortuit relatărilor despre locuri şi personaje din lumea în care este ancorată. Rolul lui Lettice Douffet a fost interpretat pe scena câmpineană de Crina Linţă, în alte roluri jucând Ioana Pavelescu şi Silviu Biriş în regia Geaninei Herghelegiu. publicul plecând de la spectacol mai despovărat de încreţiturile de pe frunte, mai mult sau mai puţin înţelepţit şi primenit sufleteşte, dar golit un pic în buzunar de preţul meritat al biletului, nu ca pe 31 mai de la spectacolul de varietăţi “Femeia eterna poveste”, unde primăria a avut bunăvoinţa să suporte o parte din contravaloarea biletelor. Crina Matei şi Daniel Filipescu ne-au încântat interpretând şlagăre interbelice ale lui Titi Botez şi Jean Moscopol acompaniaţi de un pian (meseriaş), un acordeon (de umplutură) şi o vioară (treacă-meargă). Fiind mai de grabă un music-hall, sau cum i se spunea pe atunci, un şantan, o chestie rudă cu vodevilul, spectacolul a fost presărat cu momente coregrafice şi o scenetă fragmentată povestind celebrul caz Liviu Ciulley acuzat de crimă împotriva amantei sale Tiţa Cristescu, fostă Miss România în 1929 şi fiica cea mică a plăpumarului Gheorghe Cristescu, fondatorul Partidului Comunist Român în 1921. De menţionat că spectacolul a fost precum cele 4 dansatoare mai mult sexi decât danseuze şi mai mult sictirite decât cu chef de joacă. Dar, ce mai contează ochiul şi urechea soacrei, când lumea a plecat relaxată şi eliberată olecuţă de frământările-i cotidiene.

Pe 29 mai a fost sala arhiplină, de data asta pe gratis, cu un spectacol mult mai reuşit la Casa Ştiinţei, în cadrul “Atelierului actorului”, un proiect câmpinean de toată lauda, actorii noştri amatori au pus în scenă “Alice în Ţara Minunilor”, adaptare după celebra carte a lui Lewis Carroll. Bravo, bravo, bravo! Alte cuvinte sunt de prisos, pentru că un spectacol pus în scenă de “Atelierul actorului” cu bucuria interpretării rolurilor face mai mult decât trupe de turneu uneori blazate şi obosite.

În perioada 19-28 mai s-a desfăşurat la Bucureşti (Romaero Băneasa) MOBU Art Fair (Târgul internaţional de artă). În standul “3D” au expus lucrări de artă contemporană renumiţii sculptori câmpineni ALFRED DUMITRIU şi VLAD DUMITRIU împreună cu un alt membru al familiei, GIULIAN DUMITRIU (fratele lui Alfred), conceptul împletirii a trei autori cu stiluri şi tematici diferite numindu-se “Grup 3D”, adică trio Dumitriu. Exponatele celor trei prefigurând o sacerdoţie solariană au în centru esenţial lumina ca dinamică şi reflexie. Celebrul ansamblu al lui Alfred Dumitriu “Cele 10 porunci” prin oglindire şi textul ebraic încrustat ne aduce în tărâmul unei cabalistici a liniilor, învăluririlor şi introspecţiei metatextuale. Despre lucrarea “Maşina timpului”, Vlad Dumitriu ne mărturiseşte: “Astăzi -27 mai 2023- am prezentat în premieră lucrarea THE TIME MACHINE, partea fizica a lucrării mele de doctorat. Lucrarea este interpretarea dată de mine unui artefact din universul Star Wars, subiect de studiu în cadrul cercetării mele despre influența artei din jocurile video în formarea gustului pentru artă la noile generații. Lucrarea prezentată este de fapt macheta la scara 1:4 pentru instalația pe care am gândit-o eu și care va permite accesul în interior obținând astfel efectul de "belly of the beast" analog poveștii lui Iona din Biblie, cel care a fost înghițit de balena și a ieșit transformat de experiența avută. Interiorul incintei va fi echipat cu ecrane dotate cu camere video și capabile să ruleze un software care să aplice feței privitorului un filtru de realitate augmentată care să îndemne la meditație și introspecție.”

Aşa s-a derulat în context câmpinean o lună greoi încărcată de cultură pe pâine, cultură bună, cu spectatori mai puţini, dată aproape de pomană, sau cultură superficială de relaxare şi bon ton, cu bilete de intrare.

Dan Precup