Românii îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ilie, un sfânt de care s-au legat de-a lungul timpului multe tradiții și obiceiuri.
Cultural (Categoria articolului)
Pe 20 Iulie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, un sfânt considerat de mulți făcător de minuni și aducători de ploi în vremurile de secetă. Este o sărbătoare foarte populară printre români, deoarece peste 120.000 de persoane poartă numele sfântului proroc. Pe lângă cei 120.000 de români care poartă acest nume, își mai sărbătoresc ziua onomastică aproximativ 12.000 de bărbați care poartă unul dintre numele: Eliade, Elias, Elias, Ilia, Iliev, Ilieș, Iliuș, Iliuță și Lică, derivate din numele Prorocului Ilie. De asemenea mai există aproximativ 40.000 de femei ce au unul dintre prenume: Ilinca, Lia, Iliana, Eliana, Elis, Ilia, Ilincuța, Iliuță și Lica.
Sfântul Ilie Tesviteanul a fost un mare proroc ce a activat în Regatul de Nord, pe vremea regelui Ahab. Ceea mai mare luptă a sfântului a fost cu acest rege care, căsătordindu-se cu Izabela, a fost ademenit să cadă în idolatrie. Încurajat de soția sa, el îi persecuta pe Proroci și pe toți oamenii rămași credincioși lui Dumnezeu și se închina idolilor Baal și Astarte. Sfântul Ilie l-a abordat în chip direct, purtând o aprigă luptă pentru dreapta credință a poporului, care, prin exemplu mai marilor săi, era târât în idolatrie. La cuvintele Profetului, o secetă groaznică se abătu atunci, ca febra, asupra pământului: totul fu secat, devastat, ars; bărbații, femeile, copiii, animalele domestice și animalele sălbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofileau și nimic nu scăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu, cu speranța că foametea va face pe poporul lui Israel să se căiască și să se întoarcă la credință.
La porunca lui Dumnezeu, Sfântul Ilie s-a retras în pustiu unde a postit până la finalul vieții sale, adăpându-se cu apa cascadei, iar Domnul îi trimitea corbi pentru a-i duce pâine, dimineața, și carne. Sfântul Ilie nu a trecut la cele veșnice, ci a fost înălțat la cer cu trupul.
Cunoscând viața și lucrarea profetului, românii au atribuit mai multe tradiții și obiceiuri zilei de 20 Iulie, când este pomenit Sfântul Ilie, multe din acestea fiind legate de vreme și bogăția roadelor pământului. Cele mai cunoscute tradiții și superstiții de Sfântul Ilie sunt:
-
Potrivit tradiției în dimineața zilei de Sfântul Ilie se culegeau plante de leac în special busuiocul
-
Mărul este considerat fructul Sfântului Ilie tocmai de aceea până în această zi credincioșii nu consumă mere. Merele se scutură de ziua proorocului și credincioșii obișnuiesc să le dea de pomană.
-
Tot în această zii apicultorii strâng mierea din stup și duc faguri la biserică pentru binecuvântare pe care îi împart apoi de pomană
-
În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul sărbătorii de Sfântul Ilie, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.
-
În unele zone din țară se consideră că cine mănâncă fructe proaspete va fi sănătos tot anul
-
Fără îndoială cea mai cunoscută superstiție legată de Sfântul Ilie este legată de ploi, tunete și fulgere. Se crede că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).
Felix Precup