România amendată din cauza batalelor neecologizate din municipiul Câmpina?

Va fi municipiul Câmpina responsabil pentru amenzile ce vor fi aplicate României de către Uniunea Europeană, în cazul batalelor neecologizate?

Ce se întâmplă cu cele 16 batale de gudroane acide de pe teritoriul municipiului Câmpina, aflate în admistrarea unei societăți private din Breaza?

Cât de nesigur va fi viitorul municipiului Câmpina dacă administrația locală nu va găsi soluții de a determina proprietarul batalelor să demareze procedura de ecologizare?

Iată câteva întrebări la care va fi nevoie să găsim răspunsuri în cel mai scurt timp, fie că va fi într-o variantă pozitivă, fie că va fi într-una negativă.

Situația de fapt

După aderarea la Uniunea Europeană, România s-a angajat să închidă peste 100 de depozite de deșeuri care funcționauu fără autorizație. Termenul pentru transpunerea directivei era 2009.

 În 2017, Comisia Europeană a deschis un proces împotriva României și reclama că „România nu a furnizat date care să permită Comisiei să verifice că, pe lângă încetarea funcționării acestora, procesul de închidere a fost efectiv finalizat”.

În data de 18 octombrie 2018, CJUE a pronunțat Hotărârea privind „Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Actul de aderare din 2005 – Obligații ale statelor aderente – Mediu – Directiva 1999/31/CE –Articolul 14 litera (b) – Depozite de deșeuri – Închiderea siturilor care nu au obținut autorizația de exploatare a unui depozit de deșeuri – Procedura de închidere și de post tratare”. Această hotărâre se referă la neîndeplinirea obligației Roimâniei de a închide 68 de depozite de deșeuri (periculoase si nepericuloase)

În data de 15 mai 2020, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement pentru neexecutarea hotărârii în cauza C-301/17, transmițând autorităților române scrisoarea de punere în întârziere (cauza 2012/2007). Termenul de răspuns la această scrisoare a fost 15 septembrie 2020.

Comisia Europeana nu a fost mulțumită de răspunsul autorităților române, care au invoca sițuații pur interne pentru a justifica neexecutarea hotărârii Curții, exemplificând scuze precum realizarea unor studii de fezabilitate, a unor proceduri de expropriere sau desfășurarea unor proceduri administrative, invocate de-a lungul timpul de autoritățile române.

Ca urmare, în data de 15 februarie 2022 Comisia Europeană a chemat în judecată România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene cerând instanței să amendeze România cu 29.781 de euro pe zi, de la data pronunțării hotărârii şi până va pune în aplicare o hotărâre din 2018, care o obligă să închidă depozitele de deseuri neconforme. În plus, Comisia Europeană (CE) cere judecătorilor europeni să oblige România „la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro” din ziua următoare pronunțării hotărârii din 2018 și până când o va respecta.

Batalele din municipiul Câmpina

Fosta Rafinărie "Steaua Română" din Câmpina, societate care a fost lichidată si radiate, a fost proprietara celor 16 batale de gudroane acide aflate pe teritoriul municipiului Campina.

În timpul procedurii de faliment, acestea au fost scoase la licitație de administratorul judiciar și vândute unei societăți din București – TDR Energy SRL care, la scurt timp după aceea le-a vândut firmei Mouse Design Construct SRL, cu sediul în Breaza, str. Armoniei, nr. 13, la un preț modic, de 3 euro, valoare totală, practic 1euro pentru fiecare lot de batale:  

·       Batalul Lacul Peştelui, în jur de 84.000 mp, unde au fost depozitate aproape 27.000 tone nămol rezultat din epurare

·       Cinci batale de gudroane acide în zona Turnătorie (aproape 34.000 mp, cu 70.000 tone gudroane depozitate, solidificate)

·       10 batale gudroane acide în zona Bucea (pe o suprafaţă de 57.000 mp, în total 80.000 tone deşeuri depozitate)

Odată cu preluarea batalelor, noul proprietar a preluat și obligațiile de mediu care reveneau fostei Rafinării și pe care aceasta nu le-a îndeplinit.

Este vorba despre dezafectarea batalelor și ecologizarea suprafețelor respective, iar potrivit unui raport de evaluare întocmit de o firmă specializată, costurile pentru îndeplinirea acestor obligații de mediu ar fi de 16 milioane de euro.

Aceste batalele constituie cea mai importantă și gravă problemă de mediu pentru Câmpina.

Primăria municipiului Câmpina a reușit în anul 2011, în timpul mandatului Tiseanu, ecologizat singurul batal pe care îl avea în proprietate, unul de 8.000 mp, situat pe Strada Lacul Peştelui, pentru care s-a obţinut finanţare europeană de 2,2 milioane euro.

În luna septembrie a anului trecut, primarul Alin Moldoveanu a afirmat în cadrul unei întâlniri informale cu locuitorii din cartierul Turnătorie, că firma care deține batalele ar fi accesat fonduri europene pentru ecologizarea acestora, din care aparent s-ar fi primit prima tranșă și că se apucă de treabă, iar în locul lor va fi amenajat un parc pentru locuitorii din zonă.

În prezent, batalele aflate în proprietatea societății Mouse Design Construct SRL din Breaza, se afla în aceeași stare ca la momentul preluării.

Aceste batale fac parte din depozitele de deseuri neconforme, obiect al cauzei 2012/2007 aflată pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, cauză prin care Comisia a declanșat acțiunea în constatarea obligațiilor ce revin României de a închide depozitele neconforme de deșeuri.

Deși majoritatea depozitelor de deșeuri neconforme se află în proprietate privată, cum este cazul și celor din Câmpina, infringement-ul se răsfrânge asupra statului român, care va plăti din bani publici amenzi si penalități pentru neîdeplinirea obligatiilor ce le revin unor firme private…