Câmpina, în zona roșie a riscului seismic

România se află într-o zonă seismică activă, iar riscurile asociate cutremurelor majore sunt o realitate care nu poate fi ignorată. Cutremurul devastator din 1977 a demonstrat cât de vulnerabile sunt clădirile construite înainte de implementarea unor norme stricte de siguranță. De atunci, numeroase orașe din țară au rămas cu blocuri vechi, multe dintre ele încadrate în clase de risc seismic, fără să fie consolidate sau modernizate corespunzător. Bucureștiul este cel mai cunoscut exemplu, dar această problemă afectează și orașe mai mici, precum Câmpina, care recent a fost inclusă oficial în zona roșie a riscului seismic.

Câmpina, un oraș cu risc ridicat de prăbușire în caz de cutremur

Pe data de 28 ianuarie 2025, Ministerul Dezvoltării a lansat prima hartă interactivă cu localitățile expuse riscului seismic. Aceasta arată că Municipiul Câmpina se află într-o zonă cu un grad ridicat de periculozitate, având un coeficient seismic de 0.35, pe o scală de la 0.10 la 0.40 (unde 0.40 reprezintă cel mai ridicat risc). Această informație subliniază necesitatea urgentă de a consolida clădirile vulnerabile și de a implementa politici stricte pentru prevenirea dezastrului.

În acest context, situația clădirilor din Câmpina este extrem de îngrijorătoare. Conform expertizelor, în oraș există nouă blocuri încadrate în clasa I de risc seismic, care ar putea suferi avarii majore sau chiar prăbușiri în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Acestea includ:

• Blocurile 6, 8, 10 de pe strada Mihai Eminescu,
• Blocurile 38, 39, 40, 41 și 43 de pe strada Orizontului și Bucea,
• Blocul A6 de pe strada Schelelor.

În total, peste 1000 de persoane sunt afectate direct de riscul seismic, iar problema este agravată de faptul că nu există o expertiză completă asupra tuturor clădirilor vulnerabile. Multe blocuri vechi, care prezintă fisuri vizibile, structuri degradate și probleme grave de rezistență, nu sunt incluse oficial în nicio categorie de risc.

Blocul de Necesitate – o soluție ignorată de locuitorii vulnerabili

În încercarea de a facilita consolidarea blocurilor, Primăria Câmpina a construit, în 2016, un Bloc de Necesitate, menit să găzduiască temporar locatarii din clădirile nesigure. Acesta dispune de 56 de apartamente și 16 garsoniere complet utilate, însă, în mod paradoxal, a rămas aproape neutilizat.

Motivul? Refuzul cetățenilor de a se muta, fie din atașament față de locuințele lor, fie din lipsa încrederii în autorități. De asemenea, mulți locatari susțin că lucrările de consolidare ar trebui făcute fără relocare, o cerere imposibil de realizat din punct de vedere tehnic și al siguranței.

Această lipsă de colaborare face ca situația să rămână blocată: deși există soluții, nici fosta administrație, nici actuala nu au reușit să implementeze un plan clar de consolidare. Între timp, blocurile continuă să se degradeze, iar pericolul unui dezastru major rămâne iminent.

Ce urmează?

Municipiul Câmpina trebuie să ia măsuri rapide și eficiente pentru a evita o tragedie. Printre soluțiile urgente se numără:

• Realizarea unei expertize complete asupra tuturor clădirilor vulnerabile,
• Accesarea de fonduri europene și guvernamentale pentru consolidare,
• Informarea și convingerea cetățenilor cu privire la riscurile reale,
• Găsirea unor soluții alternative pentru relocarea locatarilor, dacă Blocul de Necesitate rămâne nefolosit.

În lipsa unor acțiuni ferme, Câmpina riscă să fie unul dintre orașele cel mai grav afectate de un eventual cutremur. Consolidarea clădirilor nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate urgentă.