Aberațiile din PUG Câmpina: Cum a ajuns orașul să fie sufocat de „patrimoniu în exces”

Câmpina riscă să devină un muzeu absurd al propriilor aberații urbanistice. Noul Plan Urbanistic General (PUG) include nu mai puțin de 382 de obiective propuse pentru clasare ca monumente istorice – o cifră neverosimilă pentru un oraș de provincie care nu a fost nici capitală de țară, nici reședință regală, nici curte domnească.

Lista cuprinde clădiri și locuri de patrimoniu atât de improbabile încât ridică întrebări firești:

• Casa Tineretului, construită după 1965, cum poate fi considerată monument istoric?
• Podul prăbușit de la Bănești – rămâne „patrimoniu” în această stare de ruină pentru totdeauna?
• Colonia Păcuri, cartierele de pe Beiuș, Independenței, Muncii, Năsăud – cum pot fi transformate în obiective de patrimoniu zone care, în mod evident, au altă destinație?
• Cimitirul Bobâlna – propus integral spre clasare (civil, militar și evreiesc). Ce înseamnă acest lucru pentru un cetățean obișnuit? Probabil că oricine ar dori să ridice o cruce în memoria unui apropiat va trebui să obțină un aviz de la autorități.

Lista oficială mai include licee, școli, clădiri administrative, biblioteca, Casa de Cultură, Spitalul Voila, dar și poduri, bazine de apă și chiar izvoare sau șipoturi.

Pasiunea devenită obsesie

Un astfel de demers ar putea fi privit, la prima vedere, ca un efort de protejare a istoriei și identității locale. Dar atunci când pasiunea devine obsesie, rezultatul nu mai este protecția patrimoniului, ci sufocarea comunității. În spatele acestei liste se află viziunea domnului Focșa, un personaj care, din dorința de a lăsa o amprentă personală, a împins Câmpina într-o capcană birocratică fără precedent.

Admirabilă poate fi perseverența lui, dar dimensiunea răului este una generală: oamenii simpli, proprietarii de locuințe sau utilizatorii clădirilor publice, se vor lovi de piedici imposibile atunci când vor avea nevoie să facă reparații, renovări sau chiar întrețineri minore.

Probleme reale pentru administrație și comunitate

Un alt semn de întrebare este dacă administrația locală va avea vreodată fondurile necesare pentru a reabilita și întreține aceste clădiri, conform rigorilor impuse de regimul de monument istoric. Regulile sunt drastice, costurile uriașe, iar bugetul orașului este deja împovărat.

Să luăm un exemplu concret: hotelul de la Casa Tineretului. Dacă va fi clasat ca monument, mai poate fi reconfigurat pentru a fi repus în funcțiune? Sau va rămâne o clădire blocată, imposibil de modernizat și, implicit, inutilă comunității?

Iar aici trebuie spus clar: fosta administrație locală a acceptat fără nicio rezervă această viziune excesivă, validând un plan care lovește direct în dezvoltarea orașului. Lipsa de interes și de spirit critic a permis ca pasiunea unui singur om să devină politica oficială a întregii comunități.

Cine pierde? Cine câștigă?

Întrebarea „cine pierde?” trebuie dublată, obligatoriu, de „cine câștigă?”. Pentru că realitatea este simplă: cetățenii și administrația pierd – timp, bani, șanse de dezvoltare –, iar orașul riscă să fie înghețat într-un patrimoniu artificial, impus fără discernământ.

Singurii care câștigă sunt cei care au reușit să împingă înainte un plan aberant, fără să își asume vreodată responsabilitatea consecințelor.

O întrebare pentru câmpineni

Cum a devenit Câmpina un „oraș de patrimoniu” cu 382 de monumente, în condițiile în care istoria lui nu justifică nici pe departe o asemenea densitate? Este acesta modul prin care ne păstrăm identitatea, sau o cale prin care ne condamnăm la stagnare și absurd?

Concluzie

Protejarea patrimoniului este necesară și corectă. Dar protecția trebuie să fie realistă, bazată pe criterii obiective, nu pe pasiuni personale sau pe lipsa de implicare a administrațiilor trecute.

Astăzi, câmpinenii trebuie să privească cu luciditate aceste aberații și să se întrebe: cine are de suferit și cine are de câștigat cu adevărat dintr-un patrimoniu inventat?

 Lista obiectivelor propuse pentru clasare în PUG Câmpina

1.    Liceul Teoretic „Nicolae Grigorescu”

2.    Liceul Tehnologic Petrol

3.    Căminele Liceului Petrol (2 clădiri)

4.    Liceul Tehnologic Energetic (2 clădiri)

5.    Școala din Slobozia (actual sediu al Școlii Postliceale Sanitare – asistenți medicali)

6.    Clădirea anexă din curtea Primăriei Câmpina (corpul din spate)

7.    Clădirea Direcției Economice – Calea Doftanei

8.    Biblioteca Municipală „Dr. C. I. Istrati”

9.    Casa de Cultură „Geo Bogza”

10. Casa Tineretului

11. Clădirea Serviciului de Ambulanță Câmpina

12. Sediul Partidului Național Liberal (PNL) – str. Republicii

13. Casa Albastră (str. B.P. Hasdeu)

14. Spitalul de Psihiatrie Voila (3 clădiri)

15. Casele solare de pe Strada Sălaj (statut juridic neclar)

16. Colonia Păcuri (ansamblu locativ – străzile Beiuș, Independenței, Muncii, Năsăud)

17. Cimitirul Bobâlna – integral

18. Bazinul de apă de pe dealul Câmpinița

19. Izvorul („Șipotul”) de la Lacul Curiacul

20. Izvorul („Șipotul”) de pe Voila

21. Podul rutier de la Bănești (în prezent parțial prăbușit)

22. Podul CFR spre Telega

23. Podul rutier spre Telega

24. Busturi și alte sculpture, cruci funerare (diverse locații, inclusiv Cimitirul Bobâlna)

M.A. Dumbravă