Clădirile din Câmpina cu un grad ridicat de risc. Cât de afectat ar fi orașul nostru în cazul unui cutremur de magnitudine mare?

După drama din Turcia, care a impresionat o lume întreagă, este și normal să ne îngrijorăm și să ne întrebăm ce s-ar întâmpla în Câmpina dacă un cutremur de mare magnitudine ar "scutura" România.

Municipiul Câmpina este încadrat în zona seismică A, intensitatea VIII. Conform metodei de calcul Mercali, intensitatea VIII înseamnă un cutremur distructiv, care s-ar caracteriza în mare parte prin:

• -        avarii ușoare la structurile proiectate seismic
• -        avarii considerabile la clădirile obișnuite
• -        prăbușirea structurilor de rezistență defectuos executate
• -        dislocări ale zidăriei de umplutură
• -        căderea coșurilor înalte
• -        căderea monumentelor etc.

Despre blocurile cu risc seismic

Despre blocurile cu bulină roșie se scrie în fiecare an, dar soluții concrete pentru oamenii care nu vor să își părăsească locuința, pentru posibilitatea de a se începe lucrarea de consolidare la aceste blocuri, nu s-au găsit.

În Câmpina sunt nouă blocuri cu risc maxim în caz de cutremur, toate construite cu mulți ani în urmă și foarte afectate. Este vorba despre:

-        Blocurile 6, 8, 10 de pe Strada Mihai Eminescu, finalizate în anul 1960,

-        Blocurile 38, 39, 40, 41, 43 de pe Strada Orizontului și Strada Bucea, construite în perioada 1970-1972

-        Blocul A6 de pe Strada Schelelor.

Cel mai afectat este A6 de pe Strada Schelelor, la care ar trebui efectuate urgent lucrări de consolidare.

Trebuie spus că expertizarea blocurilor s-a realizat în perioada 1996-1997. De atunci au mai avut loc două cutremure destul de mari, respectiv unul în octombrie 2004 – cu magnitudinea de 6 și altul în septembrie 2016 – cu magnitudinea de 5,8.

De asemenea, având în vedere ca din 1977 până în prezent au fost 5 cutremure cu magnitudine destul de mare, în 1986 - 7,1 și 1990 – 7, plus cele două menționate mai sus, cu siguranta mai sunt si alte cladiri afectate, decât cele incluse în expertiză.

La unele blocuri, cum sunt cele 4 cu 10 etaje - P1, P2, P3, P4, blocurile vechi de pe Calea Doftanei si str. BP Hasdeu, urmările cutremurelor se pot vedea cu ochiul liber.

În momentul de față peste 1000 de familii se află într-un mare pericol, pe care cele mai multe dintre ele poate nici nu îl conștientizează.

Blocurile P1, P2, P3, P4 sunt cuprinse în programul de reabilitare termică, fără a fi însă expertizate înainte, iar acoperirea crăpaturilor va creea locatarilor iluzia sigurantei. De altfel, se încalcă astfel si prevederile Legii 212/2022, privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor:

Legea 212/2022 prevede obligația autorităților locale să realizeze o evaluare vizuală rapidă – “evaluarea vulnerabilităţii seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unităţi administrativ - teritoriale, realizată de autorităţile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervenţiilor în cadrul diferitelor programe de finanţare.”

În luna ianuarie, primarul municipiului Câmpina a convocat o ședință cu toți președinții de asociații de proprietari, care a avut ca scop informarea acestora cu privire la reabilitarea termică. După ce i-a informat despre lucrurile “bune” pe care Primaria le face, Primarul Alin Moldoveanu a plecat și l-a lăsat pe administratorul public să răspundă la întrebari. Printre altele, oamenii au întrebat despre consolidarea cladirilor cu Risc Seismic și expertizarea altor blocuri, care  nu  par a fi sigure în cazul unui cutremur cu magnitude mare. Ca raspuns la aceste întrebari, administratorul public i-a trimis sa citeasca Legea 212/2022…

Blocul A6, a fost introdus pe lista de finanțare a lucrărilor de consolidare înca din anul 2006. În 2015, Guvernul României a inclus din nou blocul A6 din Câmpina (dat în folosinţă în urmă cu 51 de ani, în 1966) pe o listă cu 33 clădiri foarte grav avariate și a căror consolidare ar fi trebuit să înceapă în 2016. Sau, măcar documentația și proiectarea să fie realizate în 2016, iar ulterior s-ar fi finanțat de la Bugetul de Stat lucrarea propriu-zisă. Pentru că s-a întârziat mult cu toate procedurile, Primăria Câmpina a pierdut cei 380.000 lei alocaţi în 2015 de Guvern pentru proiectare și realizarea documentaţiei necesare în vederea consolidării blocului…

Proceduri vechi:

Conform legislatiei în vigoare la acea dată, Asociatia de Proprietari  trebuia să emită o hotarare, care se putea  lua cu majoritate simplă de voturi, iar ulterior era  necesar acordul notarial al fiecărui proprietar pentru mutare şi începerea lucrărilor. În ciuda faptului că administraţia publică locală a demarat discuţiile cu reprezentanţii celor două asociaţii de proprietari din blocul A6 şi s-a obţinut hotărârea acestora, ulterior, doar șapte proprietari au încheiat acorduri notariale.

S-a sperat ca modificarea legislatiei va simplifica procedurile, dar noua lege (212/2022) îngreuneaza și mai mult această procedură deoarece, Hotararea Asociatiei de Proprietari trebuie luată cu unanimitatea voturilor proprietarilor, iar acolo unde nu sunt constitute asociații de proprietari, fiecare proprietar trebuie să își dea acordul, în format autentificat, în fata unui notar.

Blocul de necessitate

Având în vedere situația precară a blocului A6 și a celor trei blocuri de pe str. Mihai Eminescu, condițiile care trebuiau îndeplinite pentru finantarea din fonduri guvernamentale a lucrărilor de consolidare, precum și faptul că proprietarii invocau lipsa spatiilor de locuit pe perioada consolidarii, în anul 2014 Consiliuil Local a aprobat construirea unui bloc de necesitate, finantat din Bugetul Local și contractarea unui credit pentru construirea acestuia.

În anul 2016 Primăria Câmpina a finalizat construirea aceui bloc de necesități, destinat special persoanelor care locuiesc în blocurile cu bulină roșie. Familiile ar fi urmat să se mute temporar, pe durata lucrărilor de consolidare, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi…

Au avut loc numeroase întâlniri ale conducerii Primăriei cu proprietarii apartamentelor din bl. A6 și a celor de pe str. Eminescu, dar care s-au soldat cu refuzul de a se muta a unora din proprietari, astfel încât blocul de necessitate este și acum nelocuit. Există intenția admistratiei locale de a schimba destinația acestui bloc, ceea ce ar fi o greșeală, în conditiile actuale (cutremurele devastatoare din Turcia și Siria, cutremurele recente din regiunea de sud a Romaniei, jud.Gorj).

De ce nu vor proprietarii să accepte consolidarea blocurilor cu risc seismic?

Deși legislația în vigoare prevede ca: “Locuințele de necesitate, care satisfac exigențele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și utilitățile pentru aceste locuințe vor fi asigurate prin grija autorităților administrației publice locale. Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor de intervenții se vor asigura din bugetele locale. De asemenea, autoritățile administrației publice locale vor asigura spațiile necesare depozitării, în condiții de siguranță și cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuințele de necesitate.” (art.10 al(3)din Legea 212/2022), marea majoritate a proprietariilor apartamentelor din blocurile cu risc seismic refuză să accepte mutarea și implicit consolidarea blocurilor în care dețin proprietăți. Aparent motivul ar fi că, după consolidarea finanțată integral din fonduri publice, dacă vând apartamentul, vor fi neoiți să ramburseze toate cheltuielile de consolidare.

Art 18 din legea 212/2022

(6) Înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4) lit. b), a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile incluse în program și la care proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții au fost finanțate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiționată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum și a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiției.

(8) Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) și (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credință în asemenea cazuri.

În loc de concluzie

Chiar dacă doar 9 clădiri se află oficial pe lista de risc ridicat, în realitate mult mai multe construcții nu ar avea nici o șansă în față unui cutremur de mare magnitudine. Putem da exemplu celebrul cinematograf din centrul orașului, a cărui stare de degradare se poate vedea cu ochiul liber. Foarte puține construcții sunt proiectate antiseismic. Astfel bisericile, școlile dar și alte alte locuințe și clădiri vechi, ar suferi avarii grave.

S-au vehiculat tot felul de soluții pentru a rezolva, cel puțin problema blocurilor cu bulină, chiar și demolarea acestora și construirea lor în alte zone, însă singura certitudine este că în prezent sute de câmpineni trăiesc sub amenințarea unui dezastru.

Speranța tuturor este că un mare cutremur nu se va produce curând și poate, în viitor, când acest fenomen inevitabil se va petrece, orașul nostru va fi cât de cât pregătit.

Între timp, administrația publică locală ar putea să se apuce serios de treabă și să demareze rezolvarea acestor probleme, mai ales că noua legislație în domeniu îi oferă multe drepturi și obligații. În plus, bugetul local are prevăzute sume pentru inventarierea clădirilor, astfel că nu mai există motive de amânare.