România la un pas de prăpastie: cum am evitat catastrofa și ce ne paște dacă uităm lecția din 2025

Alegerile prezidențiale din 2025 vor rămâne în istorie nu doar ca o bătălie electorală, ci ca un test suprem pentru maturitatea democratică a României. Un test pe care l-am trecut, dar nu fără riscuri și fără răni. Țara noastră a fost, pentru câteva luni, în epicentrul unui război tăcut, dar devastator: războiul propagandei extremiste, al manipulării digitale și al influenței ideologice rusești.

Articolul publicat de ziare.com – „România a rezistat atacului extremiștilor MAGA și ai Kremlinului” subliniază clar pericolul în care ne-am aflat. Dar realitatea din culisele acestui atac merită înțeleasă și transmisă ca avertisment public. Nu am fost într-o simplă campanie electorală. Am fost într-o ofensivă hibridă, una care a încercat să submineze tot ce am construit în ultimii 20 de ani: democrație, parteneriate strategice, și o identitate europeană clară.

Când extremismul devine armă: Rusia, MAGA și România ca țintă

După anularea alegerilor din noiembrie 2024, în urma unei decizii istorice a Curții Constituționale – care a constatat interferențe străine masive în sprijinul candidatului Călin Georgescu – România a intrat într-o criză instituțională fără precedent. Georgescu, promovat agresiv de canale media alternative, grupuri conspiraționiste și rețele asociate influenței Kremlinului, a câștigat primul tur al alegrilor prezidențiale din țara noastră. A fost vârful icebergului.

În realitate, sub masca unui „lider suveranist”, Georgescu a fost vectorul unui curent ideologic periculos: combinația dintre ortodoxism radical, naționalism izolaționist și antioccidentalism fățiș. Când candidatura lui a fost invalidată, liderul AUR, George Simion – cu sprijinul unor mișcări MAGA și grupări de tip QAnon din SUA – a preluat mesajul și l-a dus și mai departe, spre o ruptură cu UE, cu NATO și cu ordinea constituțională însăși.

Istoria ne-a mai dat astfel de avertismente

În anii '30, Europa a fost sedusă de figuri carismatice, de discursuri anti-sistem și de soluții simpliste la probleme complexe. Hitler, Mussolini, Antonescu – au fost aleși democratic, dar și-au folosit votul ca instrument de distrugere a democrației.

România a mai trecut prin momente de deriva: legionarii, dictatura militară, comunismul. În fiecare caz, lipsa de vigilență a cetățenilor și dominația emoțiilor colective asupra rațiunii au permis derapaje grave. Alegerile din 2025 au fost un nou astfel de moment. Diferența este că, de data aceasta, am spus „nu”.

Nicușor Dan – o victorie a lucidității, dar și un semnal de alarmă

Faptul că românii l-au ales pe Nicușor Dan – un om perceput ca distant de populism, dar atașat profund valorilor europene și logicii statului de drept – a fost un miracol civic. Nu pentru că Dan ar fi infailibil, ci pentru că într-o epocă în care lozinca bate argumentul, el a ales să rămână sobru, previzibil și decent. Iar România, într-un gest de maturitate rară, a ales conținutul, nu ambalajul.

Această alegere a fost salutată de lideri europeni și internaționali, dar trebuie văzută ca o mică victorie într-un război mult mai lung.

Cum ne apărăm pe viitor? Educația, discernământul și civismul activ

1.    Educație media și gândire critică – Este imperativ ca în școli, în presă și în comunități să învățăm să deconstruim mesajele manipulatoare. Fiecare cetățean trebuie să știe să verifice sursa, să recunoască un titlu clickbait, să pună întrebări.

2.    Transparență digitală – Platformele sociale trebuie responsabilizate. În 2025, cele mai toxice mesaje electorale nu au venit de la partide, ci de la pagini fantomă, conturi anonime și rețele de influență străină. Acestea trebuie demascate și combătute în timp real.

3.    Instituții puternice și presă liberă – Fără o Curte Constituțională independentă și fără jurnaliști curajoși care au demontat legăturile dintre Georgescu și grupările rusești, am fi avut astăzi o Românie în afara UE.

4.    Implicare activă a societății civile – ONG-urile, inițiativele cetățenești, sindicatele și mediul universitar trebuie să rămână vii, critici și prezenți. Democrația nu e garantată. Se apără zilnic.

În loc de concluzie: am câștigat o bătălie. Nu și războiul.

Extremismul nu dispare. Doar se ascunde. Doar se recalibrează.
România a fost la un pas de un salt în gol – spre un autoritarism populist și o rătăcire geopolitică care ar fi costat generații întregi. Alegerile din 2025 ne-au arătat cât de fragil e tot ce am construit. Dar și cât de puternici putem fi atunci când rațiunea și solidaritatea civică prind voce.

Să nu uităm această lecție. Să nu mai fim niciodată naivi.

Pentru că data viitoare, manipularea nu va fi la fel de ușor de detectat.

Și răul va ști să se deghizeze și mai bine.

M.A. Dumbravă