Ziua orașului marcată într-un cadru restrâns la Centrul Național de Promovare și Informare Turistică Câmpina.

Actualitate (Categoria articolului)

 

Când un oraș din România împlinește o vârstă onorabilă, ne-am obișnuit cu ceremonii grandioase, concerte și artificii. La Câmpina nici o autoritate localā nu s-a obosit să marcheze ziua în care orașul a împlinit 520 de ani de la prima atestare documentară.

Într-un cadru restrâns, unde doar câteva persoane norocoase au putut urmări pe viu evenimentul, a fost prezentată de către ghidul de turism și istoric al patrimoniului cultural, Mădălin-Cristian Focșa, o comunicare ilustrată, cu tema "Noutăți despre istoria Câmpinei".

După cum spune și titlul, am putut afla multe lucruri despre Câmpina și patrimoniul orașului, pe care mulți nu le cunosc încă. Multe dintre materialele prezentate sunt rezultatul cercetărilor făcute de gazda evenimentului.

Au fost prezentate imagini, mai mult sau mai puțin rare, cu Municipiul Câmpina și personalități marcante din istoria României care au vizitat municipiul în trecut. Am putut vedea fotografii rare cu personalități precum: Ion Kalinderu, principele Ferdinand și soția sa Maria, care aveau să ajungă regi ai României. S-au mai prezentat și niște imagini de pe vremea când orașul era o cunoscută stațiune balneo-climaterică, în care apărea stabilimentul băilor din Câmpina. Gazda comunicării ilustrate s-a concentrat în special pe prezentarea unor vile și construcții mai puțin cunoscute de către câmpineni, care mai există și în zilele noastre, iar prin cercetările făcute, le-a descoperită locația actuală, cum ar fi vila "Lahovary" de pe Bulevardul Culturii. Tot în cadrul cercetărilor sale Mădălin Focșa a reușit să constituie și un arbore genealogic a familiei Lahovary, pe care de asemenea l-a prezentat în cadrul comunicării ilustrate.

În final am aflat și o informație foarte puțin cunoscută și anume că autorul celebrei steme a Republicii Populare România și ulterior Republica Socialistă Română a fost concepută de un câmpinean pe numele său Ioan Mițurcă.