Insulele Ecologice Digitalizate din Câmpina: alt proiect cu fonduri europene, dar cu probleme majore de implementare

Un proiect esențial pentru colectarea selectivă a deșeurilor, blocat de greșeli în planificare

În cadrul conferinței de presă organizate de Primăria Câmpina, administratorul public Adina Gărbăcică a adus în discuție proiectul de construire a insulelor ecologice digitalizate, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu o valoare de aproximativ 2,9 milioane lei, proiectul își propune să crească gradul de colectare selectivă a deșeurilor la 60%, un obiectiv ambițios, având în vedere că în prezent municipiul are o rată sub 30%.

Problema colectării deșeurilor este una acută pentru Câmpina. Din cauza unui grad scăzut de reciclare, orașul este nevoit să plătească o taxă de mediu anuală de aproximativ 219.000 lei, o sumă considerabilă care ar putea fi investită în alte proiecte locale.

"Acest proiect era necesar pentru a reduce penalitățile pe care le plătim la fondul de mediu și pentru a încuraja cetățenii să colecteze selectiv. Din păcate, în momentul în care am preluat mandatul, am descoperit că implementarea lui s-a făcut fără o consultare reală a părților implicate, ceea ce ne-a adus probleme majore acum", a explicat Adina Gărbăcică, administratorul public al orașului.

Erori majore în implementare: platforme inexistente și lipsa consultării cu operatorul de salubritate

Deși proiectul a fost aprobat de Consiliul Local, amplasamentele insulelor ecologice au fost stabilite în grabă, printr-o hotărâre votată de pe o zi pe alta. Mulți consilieri nu au avut timp să verifice dacă locațiile alese sunt potrivite sau chiar existente.

"În proiectul de hotărâre erau indicate 50 de amplasamente. Din păcate, unele dintre acestea nu există în realitate sau necesită lucrări suplimentare de asfaltare și racordare la utilități. Spre exemplu, platforma din zona Orizontului, cea de lângă biserică, sau cea din spatele blocului P3 sunt doar pe hârtie", a explicat Adina Gărbăcică.

Mai mult decât atât, operatorul de salubritate nu a fost consultat în faza inițială a proiectului, ceea ce a dus la dificultăți în integrarea sistemului digital de monitorizare a insulelor.

"Insulele sunt dotate cu senzori de umplere și există o aplicație care trebuie implementată la firma de salubritate pentru ca aceasta să fie notificată automat când este necesară golirea containerelor. Însă, cum nu au fost consultați la început, acum trebuie găsită o soluție pentru integrarea acestui sistem", a precizat administratorul public.

Insule livrate, dar nefuncționale: Primăria caută soluții pentru amenajarea platformelor

În prezent, modulele ecologice au fost livrate, dar nu pot fi folosite. Multe dintre platformele existente sunt insalubre, iar Primăria nu poate amplasa containerele noi fără modernizarea locațiilor.

"Am găsit platformele într-o stare dezastruoasă. Nu putem pune containere moderne pe o infrastructură precară. Inițial am luat în calcul varianta de betonare completă și împrejmuire totală a platformelor, dar am realizat că această soluție nu va opri depozitarea necontrolată a deșeurilor", a declarat Adina Gărbăcică.

Pentru ca proiectul să funcționeze eficient, administrația locală propune achiziția unor containere suplimentare și monitorizarea video a tuturor platformelor de gunoi. Însă, această măsură necesită finanțare suplimentară, iar implementarea depinde de aprobarea bugetului pe 2025.

"Vom monta camere de supraveghere și sisteme de închidere pe bază de cartelă pentru a preveni vandalizarea și utilizarea abuzivă a insulelor. Însă, toate acestea necesită bani și timp. Până atunci, rugăm cetățenii să nu forțeze utilizarea insulelor și să aibă răbdare până la finalizarea tuturor lucrărilor", a adăugat administratorul public.

Ce urmează pentru proiectul insulelor ecologice?

1.    Finalizarea lucrărilor de amenajare a platformelor, inclusiv asfaltare, betonare și racordare la utilități.

2.    Integrarea aplicației pentru monitorizarea umplerii containerelor și conectarea acesteia cu operatorul de salubritate.

3.    Montarea camerelor de supraveghere și implementarea unui sistem de acces controlat pentru a reduce depozitările ilegale de deșeuri.

4.    Lansarea unei campanii de conștientizare a cetățenilor privind importanța colectării selective.

Deși inițial proiectul a fost prezentat ca o soluție rapidă pentru problema colectării deșeurilor, greșelile făcute în planificare și lipsa unei strategii clare de implementare au întârziat punerea lui în funcțiune. Primăria Câmpina încearcă acum să repare aceste probleme și să transforme insulele ecologice într-o soluție eficientă, nu doar o promisiune pe hârtie.

“Cetățenii trebuie să înțeleagă că insulele ecologice nu sunt doar un proiect bifat, ci o necesitate. Vrem să reducem taxele pe care orașul le plătește pentru lipsa reciclării și să aducem un sistem modern, dar trebuie să avem condițiile necesare pentru a-l implementa corect”, a concluzionat Adina Gărbăcică.

Un proiect care ar fi trebuit să ajute orașul, blocat de o execuție deficitară

Problemele de implementare a insulelor ecologice sunt doar un exemplu dintr-un lung șir de proiecte începute fără o strategie clară de fosta administrație. La fel ca în cazul Grădiniței de pe strada Uniunea Europeană și al Centrului Comunitar Integrat, și acest proiect a fost tratat superficial, fiind mai important să fie prezentat ca realizat decât să fie efectiv funcțional.

Noua administrație încearcă acum să corecteze greșelile și să finalizeze aceste proiecte în condiții optime, fără a fi nevoie de returnarea fondurilor europene. Rămâne de văzut dacă insulele ecologice vor putea deveni un element funcțional al orașului sau vor rămâne un alt proiect început prost și abandonat.

M.A. Dumbravă