Sărbătoarea Soarelui, la Câmpina - apelul istoricului Alin Ciupală către autorități

Orașul nostru deține un important record ignorat de edili și chiar de câmpineni: Câmpina este localitatea cu cele mai multe zile însorite pe an din toată țara. Acest lucru a fost constatat de specialiști și s-a și înregistrat la stația meteo care există la poalele dealului Mușcel.

Acolo, pe Muscel, au fost construite, în ani 70’, două case solare, care foloseau energia solară la utilități. În prezent acestea, ca multe alte locuri valoroase, sunt ruinate și abandonate.

Soarele, venerat din cele mai vechi timpuri

Popoarele antice au venerat soarele, fiind considerat protectorul lor, purtător de energie benefică și de noroc.

În Anglia în perioada neoliticului (epoca pietrei șlefuite), când se lucra cu unelte rudimentare din piatră, au ridicat la Tomhrngi un impresionant ansamblu circular din megaliți uriași, unde Druizi (preoții lor) oficiau slujbe cu ocazia solstițiului de vară.

În celebra cetate Troia marele arheolog Schliemann a descoperit un basorelief care îl înfățișa pe zeul soarelui Helios. În timpul acestor cercetări a descoperit pe vase de ceramică semnele zvasticei, care reprezenta în Antichitate simbolul soarelui și al norocului redate în 1800 de variațiuni.

În Egipt, pe parcursul a două mileni, soarele, întruchipat în zeul Amon-Ra a fost venerat în grandioasele temple ale căror ruine se mai văd și astăzi.

Alexandru Macedon, cuceritorul Egiptului, a construit un oraș Heliopolis.

Greci au venerat soarele și cunoaștem din mitologie legenda lui Icar pedepsit pentru îndrăzneala de-a zbura spre el.

Și romani venerau soarele, întruchipat de zeul Phoebus.

Strămoșii noștri, dacii, când norii întunecau cerul senin în care ei vedeau sălașul zeului lor Gebelezis, trăgeau cu săgețile spre cer ca să readucă lumina soarelui.

Câmpina – orașul soarelui

Am amintit de aceste tradiții consemnate de scriitorii antici ca să încercăm să reintroducem la Câmpina o sărbătoare a orașului dedicată acestui astru care influențează puternic viețile noastre.

Se poate constata ușor că verile devin din ce în ce mai toride și secetoase.

La începutul anilor 90 s-a instituit o sărbătoare a Câmpine, la 8 ianuarie.

Nicolae Iorga în “Istoria comerțului din România”, se referea la documente din arhivele Brașovului în care erau menționați moșteni din Câmpina ce vindeau miere și ceară la târgurile ținute săptămânal acolo.

Domnul Cratofil, în monografia orașului Câmpina, a publicat un document datat 8 ianuarie 1503, în care era amintit câmpineanul Mansul, (probabil Manea, documentul e scris cu litere gotice în germană) prezent pe piața din Brașov.

Din anii 90’ ziua orașului s-a serbat la 8 ianuarie la Casa de Cultură, unde spațiul limitat permitea prezența a doar 200 de persoane.

Vreau să aduc în atenția celor care conduc orașul că ar fi nimerit să mai alegem și o zi de vară pentru sărbătorirea Câmpinei, unde să participe mult mai mulți câmpineni.

8 ianuarie să rămână o aniversare mai restrânsă, în care să fie prezentate comunicări științifice, iar vara să fie organizată o mare serbare populară cu spectacolele, focuri de artificii și nelipsitele tarabe ale târgului de bunătăți.

Propunem ca dată pentru acest eveniment ziua solstițiului de vară (cea mai lungă zi a anului sau unele sărbători religioase cum ar fi Sfinții Petru și Pavel, aflată la jumătatea veri sau sărbătoarea Sfintei Maria cu care se încheie anotimpul zilelor însorite.

Lansez acest mesaj către toți câmpinenii și m-aș bucura dacă ar susține acest proiect sau dacă ar veni și dânșii cu alte păreri.

Autor: Alin Daniel Ciupală

Redactat: Ștefan MUȘOIU